Insecte benefice in agricultura

Asa cum exista o multime de daunatori la diferite culturi, unele insecte sunt benefice si sunt chiar folosite, in agricultura BIO, la combaterea daunatorilor.

Mustele de voal (Chrysopidae)

Mustele de voal sunt o clasa de insecte din ordinul Neuroptera, denumit mai demult Planipennia. Mustele adulte au aparat bucal pentru supt si lins, in timp ce larvele sunt prevazute cu aparat bucal pentru rupt si masticat.

Mustele adulte sunt de obicei de culoare galbuie sau verzui. Aripile lor sunt adesea foarte mari si, atunci cand insecta este in repaus, sunt stranse pe spate sub forma unui acoperis de casa.

Larvele mustelor de voal traiesc pe frunze ca pradatori naturali, hranindu-se mai ales cu afide, dar si cu alte specii de daunatori, printre care acarienii tetranichizi.

Mustele se hranesc cu roua de miere si cu polen. Caracteristic este faptul ca mustele de voal isi depun ponta lipind ouale de tesuturile vegetative cu ajutorul unui filament subtire pe care il secreta, astfel ca ouale lor au un aspect tipic „pedunculat”. Printre speciile des intalnite de numara, de exemplu, Chrysoperla carnea.

Buburuzele (Coccinellidae)

Buburuzele sunt o clasa de insecte din ordinul coleopterelor si au aparat bucal pentru rupt si masticat.

Aflate in stadiul de insecta adulta sau de larva, buburuzele traiesc ca pradatori naturali pe numeroase plante de cultura si se hranesc mai ales cu afide, dar si cu alte specii de daunatori, printre care acarienii tetranichizi si paduchiitestosi. De asemenea, anumite specii de buburuze se mai hranesc si cu ciuperci din ordinul Erysiphales, cele care determina la plante bolile cunoscute sub denumirea de fainare.

Cea mai comuna specie din familia buburuzelor este Coccinela septempunctata (buburuza cu sapte puncte sau mamaruta). Insectele adulte pot consuma pana la cca 40 afide pe zi, iar larvele chiar si cca 50 afide.

Sirfidele (Syrphidae)

Sirfidele sunt o clasa de insecte din ordinul dipterelor. Insectele adulte sunt prevazute cu aparat bucal pentru supt, celelalte piese fiind reduse, si se hranesc cu nectar si polen; larvele au in schimb mandibulele in forma de secera.

Larvele sirfidelor sunt pradatoare si se hranesc mai ales cu afide, din corpul carora sug neobosite.

Printre speciile frecvent intalnite se numara, de exemplu, Metasyrphus corallae = Syrphus corollae.

Plosnitele Anthocoridae (Anthocoridae)

Plosnitele Anthocoridae prezinta aparat bucal pentru intepat si supt si masoara 3 – 4 mm. Au picioarele de culoare galbena si antenele rosiatice. Femelele isi depun ouale cel mai adesea in grupuri de cate 2 pana la 8 oua in interiorul tesutului frunzelor, la marginea limbului foliar. Atat insectele adulte, cat si larvele sunt pradatoare.

Plosnitele Anthocoridae se hranesc sugand din acarieni tetranichizi si afide.

Printre speciile cel mai des intalnite se numara, de exemplu, Anthocoris nemorum si Orius minutus.

Acarianul Pradator (Typhlodromus pyri)

Acarienii pradatori Typhlodromus pyri sunt o specie de insecte pradatoare cu raspandire globala. Acarianul masoara aproximatix 0.3 pana la 0.5 mm, are corpul in forma de para si 4 perechi de picioare. Culoarea este alb-laptoasa pana la maronie. Femelele ierneaza in crapaturile de pe scoarta trunchiurilor de copaci si isi depun ouale primavara pe fata inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, acarienii ajunsi la maturitate sexuala se hranesc cu acarienii tetranichizi ai pomilor fructiferi (Panonychus ulmi) si cu acarienii rosii comuni (Tetranychus urticae).

Viespea parazitara a larvelor (Aphelinus mali)

Viespile parazitare ale larvelor sunt o specie foarte activa de himenoptere entomofage, prevazute cu cate 4 aripi membranoase transparente, cu un segment vizibil ingustat intre torace si abdomen si cu cate un ac tubular cu ajutorul caruia depun ouale (ovipozitorul). Viespea masoara 0.7 – 1.1 mm, este predominant neagra si are antenele, metafemurul picioarelor posterioare si primul segment abdominal de culoare galbena.

Viespea depune ouale in mod parazitar in interiorul paduchilor lanosi, introducandu-le cate unul in corpul insectelor parazitate. Din oua se formeaza larvele si mai apoi, dupa alte 4 saptamani, insectele adulte. Acestea ies din paduchii morti prin cate o gaura circulara pe care o rod in acestia.

Primele viespi parazitare adulte apar primavara, in luna aprilie, asadar, inainte ca paduchii lanosi sa isi fi format deja coloniile.

Viespile parazitare ale afidelor (Ichneumonidae, Aphidiidae)

Viespile parazitare ale afidelor sunt o clasa de insecte din ordinul himenopterelor. Ele au cate 4 aripi membranoase transparente si prezinta un segment ingustat intre torace si abdomen. Viespile adulte sunt dotate cu aparat bucal pentru rupt si lins, in timp ce larvele au aparat bucal pentru rupt. In capatul posterior al abdomenului, femelele sunt prevazute cu cate un ac tubular cu ajutorul caruia depun ouale (ovipozitorul).

Larvele viespilor parazitare ale afidelor paraziteaza paduchii plantelor (afidele).

Viespile Trichogramma sunt dusmani naturali ai multor molii daunatoare. Aceste himenoptere minuscule paraziteaza ouale daunatorilor, depunandu-si propriile oua in acestea. Ele provoaca in acest fel distrugerea oualor daunatorilor, in interiorul carora se dezvolta in schimb urmatoarea generatie de insecte benefice. Dupa un interval de aproximativ 10 zile, din oua eclozeaza larvele neonate si se reia ciclul de dezvoltare al viespilor parazitare.