Capsuni – Program tratamente, principalele boli si daunatori

Capsunul este o planta perena semierbacee perena, viguroasa, ce creste sub forma de tufa scunda. Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante. In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 – 0,5 cm), situata aproape de suprafata solului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale – muguri vegetativi.

Din mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii – stoloni.Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite. Frunzele capsunului sunt lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara, uneori si pe cea superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se usuca deodata, ci pe rind, incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii. Stolonii sint organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.

Capsunul, ca si orice alta planta de cultura, are nevoie de ajutor pentru o dezvoltare buna si pentru a da o recolta sanatoasa. Noi va propunem urmatorul program de tratamente pentru ingrijirea capsunilor:

Faza de dezvoltare	Problemele combatute	Produse
Inainte de plantare	Buruieni	Pendisol 40 SC – 3-4 l/ha (100ml/10 l apa/200 mp) Dual Gold 960 EC – 1,2 l/ha (50 ml/10 l apa/300 mp)
Transplantare sau pornirea in vegetatie	Patarile capsunului, Putregai	Cidely Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa/100 mp) Dagonis  – 1 l/ha (10 ml/10 l apa/100 mp)
	Mana	Champ 77 WG – 2 kg/ha (30 gr/10 l apa/100 mp) Alleato WG (20 gr/10 l apa/100 mp)
	Fertirigare	Ingrasaminte cu un continut mai mare de Azot sau echilibrate: Geliasol 25-25-25 + ME – 5 kg/ha Geliasol 23-23-23 + ME – 4 kg/ha Nutricomplex 30-10-10 – 200 gr/100 l apa Nutricomplex 20-20-20 – 200 gr/100 l apa
Crestere vegetativa	Patarile capșunului, Putregai	Score 250 EC – 0.3 l/ha (2.5 ml/10 l apa) Pachet Evlia F (10 l apa) Ortiva Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Scala – 2 l/ha (20 ml/10 l apa/100 mp)
	Fainare	Pachet Evlia F (10 l apa) Kumulus DF – 30 gr/10 l apa
	Acarieni, minatoare, tripsi	Vertimec 1.8% EC – 1.2 l/ ha Mavrik 2 F – 0.5 l/ha
	Biostimulare	Delfan Plus – 1-2 l/ha Aminofeed – 2-3/ha
	Fertirigare	Ingrasaminte cu un continut mai mare de Azot sau echilibrate: Geliasol 25-25-25 + ME – 5 kg/ha Geliasol 23-23-23 + ME – 4 kg/ha Nutricomplex 30-10-10 – 200 gr/100 l apa Nutricomplex 20-20-20 – 200 gr/100 l apa
Inaltarea inflorescentelor	Antracnoza, Patari, Mana	Ortiva Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Scala – 2 l/ha (20 ml/10 l apa/100 mp)
	Fainare	Pachet Evlia F (10 l apa) Kumulus DF – 30 gr/10 l apa
	Acarieni, Afide, musculita	Movento 100 SC – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Mavrik 2 F – 0.5 l/ha
	Ingrasaminte foliare	Atonik – 0.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Cropmax – 1 l/ha (20 ml/10 l apa) Delfan Plus – 1-2 l/ha
	Fertirigare	Ingrasaminte cu o concentratie mai mare de Fosfor: Geliasol 13-66-13 + ME – 5 kg/ha
Buton alb – Primele flori deschise	Patarile capsunului, putregai	Switch 62.5WG – 1 kg/ha (10 gr/10 l apa/100 mp) Ortiva Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Pachet Evalia Legume (10 l apa) Scala – 2 l/ha (20 ml/10 l apa/100 mp)
	Fainare	Pachet Evlia F (10 l apa) Kumulus DF – 30 gr/10 l apa
	Acarieni	Nissorun 10 WP – 5 gr/10 l apa
	Biostimulare	Atonik – 0.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Cropmax – 1 l/ha (20 ml/10 l apa)
	Fertirigare	Ingrasaminte cu o concentratie mai mare de Fosfor: Geliasol 13-66-13 + ME – 5 kg/ha
Cresterea fructelor	Antracnoză, Pătări, Mană	Ortiva Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Pachet Evalia Legume (10 l apa) Score 250 EC – 0.3 l/ha (2.5 ml/10 l apa) Pachet Evlia F (10 l apa)
	Fainare	Pachet Evlia F (10 l apa) Kumulus DF – 30 gr/10 l apa
	Putregaiuri	Teldor 500 SC 1.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Switch 62.5WG – 1 kg/ha (10 gr/10 l apa/100 mp) Luna Sensation – 10 ml/10 l apa
	Daunatori	Voliam Targo – 0.6-0.8 l/ha Mavrik 2 F – 0.5 l/ha Movento 100 SC  – 1 l/ha (10 ml/10 l apa)
	Biostimulare	Atonik – 0.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Cropmax – 1 l/ha (20 ml/10 l apa)
	Fertirigare	In acest stadiu este nevoie de ingrasaminte cu o concentratie mai mare de potasiu (pentru acumularea de zaharuri si coacere) si calciu (pentru consistenta si pentru a creste rezistenta la transport) Geliasol 17-10-56 – 5 kg/ha Nutricomplex 7-12-40 – 200 gr/100 l apa Geliasol Calciu – 4 kg/ha Calbit C
Intrarea in parga	Pătările căpșunului, putregai	Ortiva Top – 1 l/ha (10 ml/10 l apa) Scala – 2 l/ha (20 ml/10 l apa/100 mp) Luna Sensation – 10 ml/10 l apa
	Ingrasaminte foliare	Atonik – 0.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Cropmax – 1 l/ha (20 ml/10 l apa)
	Fertirigare	In acest stadiu este nevoie de ingrasaminte cu o concentratie mai mare de potasiu (pentru acumularea de zaharuri si coacere) si calciu (pentru consistenta si pentru a creste rezistenta la transport) Geliasol 17-10-56 – 5 kg/ha Nutricomplex 7-12-40 – 200 gr/100 l apa Geliasol Calciu – 4 kg/ha Calbit C
Coacerea fructelor	Ingrasaminte foliare	Foliq Calmax – 1 l/ha Atonik – 0.5 l/ha (10 ml/10 l apa) Cropmax – 1 l/ha (20 ml/10 l apa)
	Fertirigare	Geliasol 17-10-56 – 5 kg/ha Nutricomplex 7-12-40 – 200 gr/100 l apa Geliasol Calciu – 4 kg/ha Calbit C

Principalele boli ale capsunului

Fainarea capsunului (Sphaerotheca alchemilae)

Simptome: Frunzele atacate sunt acoperite cu un strat fin albicios. Dupa un timp frunzele respective se incovoiaie incepand de la marginea limbului foliar si devin rosiatice. Atunci cand atacul ciupercii este puternic, fructele se acopera si ele cu un strat de culoare alba si se usuca.

In conditii de vreme uscata si calduroasa, fainarea capsunului este o boala foarte periculoasa pentru cultura anumitor soiuri.

Putregaiul cenusiu al fructelor de capsun (Botrytis cinerea)

Botrytis este o infectie fungica ce afecteaza multe specii de arbusti fructiferi.

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea ) este una dintre cele peste 20 de specii de ciuperci ce apartin genului Botrytis si poate afecta o varietate mare de plante, cum sunt capsunii, arbustii fructiferi (zmeur, mur, afin, agris, coacaz), pomii fructiferi (mar, par), dar si plantele legumicole (tomate, ardei, salata, morcov etc.), plantele aromatice sau cele ornamentale.

In lipsa unor masuri fitosanitare eficiente de preventie si combatere, cum sunt folosirea fungicidelor si realizarea corecta si la timp a lucrarilor agrotehnice, putregaiul cenusiu poate provoca pagube insemnate, in unele cazuri, putand cauza infectii latente timpurii, ale caror efecte nocive nu se vad decat in timpul coacerii fructelor.

Simptome: afecteaza toate organele vegetative, dar cele mai severe atacuri sunt cele de pe flori si fructe; florile atacate se brunifica si se usuca, iar fructele (din camp) putrezesc in timpul racirii si al transportului (devin moi, zemoase si apoi putrezesc complet); pe fructe, se dezvolta un miceliu dens, cu conidiofori si conidii; fructele sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare (verzi, parga, coacere); infectia este favorizata de precipitatiile abundente din perioada infloritului si a dezvoltarii fructelor;

Patarea alba a frunzelor de capsun (Mycosphaerella fragariae)

Boala este provocata de ciuperca Mycosphaerella fragariae, insa vestea buna o reprezinta faptul ca atacul se poate observa foarte usor. Semnele bolii includ aparitia unor pete al caror centru are o culoare cenusie.

Lasata netratata, boala va afecta frunzele plantelor, iar acestea se vor rasuci si se vor usca. Mai mult decat atat, productia de capsuni va fi afectata, asa ca iti recomandam sa respecti schema de tratamente pentru a nu te lovi de aceasta problema.

Tratamentele se pot face si preventiv, asta in cazul in care nu vrei sa risti ca productia de capsuni sa fie afecata. In caz contrar, iti recomandam sa aplici tratamentele la aparitia primelor simptome.

Patarea unghiulara/Arsura bacteriana a frunzelor la capsun (Xanthomonas fragariae)

Arsura bacteriana a capsunului (Xanthomonas fragariae) se raspandeste prin plantele bolnave, prin apa de irigat, prin frunzele bolnave purtate de vant sau cazute pe sol. Protectia fitosanitara se realizeaza prin metode culturale si chimice.

Simptome: Arsura bacteriana a capsunului determina formarea unor pete inchise la culoare de-a lungul nervurilor frunzei. Pe fata inferioara a frunzelor de capsun si de-a lungul nervurilor principale si secundare apar pete neregulate, translucide, de un verde deschis.

In stadiul evoluat, simptomele apar si pe fata superioara a frunzelor, respectiv pete galbene care devin apoi rosiatice sau brune. In ultimele stadii de dezvoltare, tesuturile necrozate se distrug si apar perforatii pe frunza.

Principalii daunatori

Acarianul capsunului (Steneotarsonemus pallidus fragariae)

Are 6-7 generatii si ierneaza la baza rozetei frunzei. Aceste insecte mici provoaca multe probleme primavara și vara. In procesul de dezvoltare, acarienii evazivi au dobandit dimensiuni microscopice (0,2-0,3 mm) si o culoare discreta, care variaza de la translucid la bruna-deschisa.

Este foarte dificil de detectat daunatorul in stadiul inițial. De obicei, impactul acarienilor poate fi observat numai in a doua jumatate a verii, cand frunzele se rasucesc, capata o acoperire asemanatoare cu ceara galbuie, se usuca timp de 1-2 luni.

Plantele devin mici si lipsite de viața, deoarece acarienii sug literalmente tot sucul din acestea.

Primavara, la pornirea in vegetatie, femelele parasesc locurile de iernare si depun ouale pe frunzuliţele aparute. Larvele (care apar dupa 12-20 de zile de la depunerea oualor), prefera frunzele din interiorul tufei, unde umiditatea aerului este mai ridicata (80-100%).

Pierderea medie a productiei, în funcție de soi, este de 20-50%.

Gargarita capsunului (Anthonomus rubi)

Adultul este negru, cu corpul acoperit cu o pubescenta cenusie fina. Scutelul este alb, elitrele sunt prevazute cu strii longitudinale, iar femurele prezintă cate un dinte mic. Larva este alba, cu capul brun, apoda, recurbata, de 4-5 mm lungime.

Gărgăriţa neagra a capsunului are o generaţie pe an. Ierneaza in stadiul de adult matur in stratul de frunze cazut pe sol, in gunoaie, sub bulgarii de pamant sau in sol, la 2-3 cm adancime. Primavara devreme, pe la inceputul lunii aprilie, cand temperatura se ridica la 5 – 6 C, adultii ies din locurile de iernare si se grupează pe tufele de capsuni unde se hranesc cu mugurii florali, foliari sau cu frunzele abia aparute, pentru maturatia sexuala, apoi in luna mai femelele se imperecheaza si depun oua.

Ouale sunt depuse izolat, cate unul in fiecare buton floral, intre stamine. In acest scop, gargaritele rod un orificiu in butonul floral, depun un ou, apoi astupa orificiul cu cate un dop de excremente si fac o incizie in peduncul care, datorită intreruperii circulatiei sevei, se vestejeste si atarna uscat sau cade.

In cursul perioadei ovipozitare, o femela depune 50-100 oua. După o perioada de incubatie de 5-7 zile apar larvele, care se hranesc cu organele butonilor florali. Stadiul de larva dureaza 18-22 zile, dupa care se transforma in nimfe, chiar in butonii florali. Stadiul de nimfa dureaza 6-10 zile, după care catre sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, apar noii adulti. Imediat după aparitie, gargaritele se hranesc cu parenchimul frunzelor, timp de 10-16 zile, apoi se retrag in locuri adapostite pentru estivatie si iernare.

Limacsii

Simptome: Pe frunzele atacate se evidentiaza urme de rosaturi care pot s aiba fie aspect de dungi, fie sa cuprinda zone mai mari ale limbului foliar. Uneori se pot observa si urme de mucus. De asemenea, si fructele prezinta portiuni care au fost roase.

Daunele pot fi provocate de o mare diversitate de specii de melci, dintre care majoritatea fac parte din categoria limacsilor (melcii fara cochilie). Prezenta tuturor acestor specii de melci este favorizata de umezeala. Sunt animale active pe timpul noptii, care ziua se ascund in crapaturile solului, sub pietre sau la umbra plantelor. Ouale lor pot fi observate cu usurinta, fiind de culoare alba sau gri si fiind depuse in sol sub forma de gramezi.

Populatiile numeroase de melci pot sa provoace daune considerabile fructelor aflate in plina faza de parga.